Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti pronuntate intr-un stat membru al Uniunii Europene

Procedura privind recunoasterea si punerea in executare a hotararilor judecatoresti pronuntate in statele apartinand Uniunii Europene este prevazuta de reglementarile comunitare cu aplicabilitate directa in statele membre, si anume:

(a) Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala

(b) Regulamentul (CE) nr. 805/2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creantele necontestate si

(c)Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti


 

Recunoasterea si executarea hotararilor pronuntate in materie civila si comerciala


 

Astfel cum rezulta din preambulul Regulamentului nr. 1215/2012, Uniunea Europeana si-a stabilit ca obiectiv mentinerea si dezvoltarea unui spatiu de libertate, securitate si justitie, care sa faciliteze, printre altele, accesul la justitie, in special prin intermediul principiului recunoasterii reciproce a hotararilor judiciare si extrajudiciare in materie civila.

Asadar, Regulamentul nr. 1215/2012 porneste de la principiul potrivit caruia hotararile pronuntate intr-un stat membru ar trebui sa fie recunoscute in toate statele membre, fara sa fie necesare proceduri speciale iar o hotarare pronuntata de instantele unui stat membru ar trebui tratata ca si cum ar fi fost pronuntata in statul membru solicitat.

In plus, in scopul liberei circulatii a hotararilor, o hotarare pronuntata intr-un stat membru ar trebui sa fie recunoscuta si executata in alt stat membru chiar daca este pronuntata impotriva unei persoane care nu are domiciliul intr-un stat membru.

Domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1215/2012

Pornind asadar de la dezideratele mentionate anterior, Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 12.12.2012 se aplica hotararilor pronuntate in materie civila si comerciala, indiferent de natura instantei, cu exceptiile prevazute de art. 1 alin. 2 din Regulament (in materie fiscala, vamala si administrativa; hotararile pronuntate in materie de stare civila si capacitatea persoanelor fizice, obligatii de intretinere, falimente, testamente si succesiuni, s.a.).

Regulamentul nr. 1215/2012 se aplica numai actiunilor judiciare intentate, actelor autentice intocmite sau inregistrate in mod oficial si tranzactiilor judiciare aprobate sau incheiate la 10.01.2015 sau dupa aceasta data.

Pentru actiunile judiciare, actele autentice si tranzactiile anterioare datei de 10.01.2015, continua sa se aplice Regulamentul (CE) nr. 44/2001 privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala.

Prevederile Regulamentului nr. 1215/2012 sunt aplicabile oricarei hotarari pronuntate de o instanta dintr-un stat membru, indiferent de denumirea acesteia, inclusiv un decret, un ordin, o ordonanta sau un mandat de executare, precum si o decizie privind stabilirea de catre un grefier al instantei a cheltuielilor de judecata.

Recunoasterea hotararii pronuntate intr-un stat membru

Hotararile judecatoresti pronuntate intr-un stat membru se recunosc in celelalte state membre fara a fi necesara vreo procedura speciala.

Potrivit art. 37 din Regulamentul nr. 1215/2012, partea care doreste sa invoce intr-un stat membru o hotarare pronuntata intr-un alt stat membru este suficient sa prezinte:

(a) o copie a hotararii care sa intruneasca conditiile necesare in vederea stabilirii autenticitatii sale si

(b) un certificat emis de catre instanta de origine, la cererea oricarei parti interesate

Modelul certificatului este disponibil in Anexa nr. 1 a Regulamentului nr. 1215/2012 si contine informatii detaliate privind hotararea pronuntata.

Instanta sau autoritatea in fata careia este invocata hotararea pronuntata intr-un alt stat membru poate, daca este necesar, sa solicite partii care o invoca sa furnizeze o traducere sau o transcriere a continutului certificatului mentionat mai sus.

In cazul in care o hotarare contine o masura sau un ordin care nu este cunoscut in dreptul statului membru solicitat, masura sau ordinul in cauza se adapteaza, in masura posibilului, la o masura sau la un ordin recunoscute in dreptul statului membru in cauza, care au efecte echivalente si care urmaresc obiective si interese similare.

Partea interesata poate sa conteste adaptarea masurii sau a ordinului printr-o cerere introdusa in fata instantei competente. In toate cazurile, adaptarea respectiva nu poate sa produca efecte care sa le depaseasca pe cele prevazute de dreptul statului membru de origine.

Executarea hotararii pronuntate intr-un stat membru

In ceea ce priveste executarea hotararilor pronuntate intr-un stat membru, art. 39 din Regulamentul nr. 1215/2012 prevede ca o hotarare pronuntata intr-un stat membru care este executorie in acel stat este executorie si in celelalte state membre, fara a fi necesara o hotarare de incuviintare a executarii.

In scopul executarii intr-un stat membru a unei hotarari pronuntate in alt stat membru, reclamantul furnizeaza autoritatii competente de executare urmatoarele inscrisuri:

(a) o copie a hotararii, care intruneste conditiile necesare in vederea stabilirii autenticitatii acesteia si

(b) certificatul eliberat de instanta de origine, care atesta ca hotararea este executorie si care contine un rezumat al hotararii, precum si, daca este cazul, informatii relevante cu privire la cheltuielile de judecata recuperabile si la calcularea dobanzii.

In scopul executarii intr-un stat membru a unei hotarari pronuntate in alt stat membru care impune o masura provizorie si de conservare, reclamantul trebuie sa furnizeze autoritatii competente de executare urmatoarele inscrisuri:

(a) o copie a hotararii, care intruneste conditiile necesare in vederea stabilirii autenticitatii acesteia;

(b) certificatul eliberat de instanta de origine, care contine o descriere a masurii si care atesta ca:

(i) instanta este competenta sa judece cauza pe fond

(ii) hotararea este executorie in statul membru de origine si

(c) dovada notificarii sau comunicarii hotararii, in cazul in care masura a fost dispusa fara ca paratul sa fie citat.

In cazul in care se solicita executarea unei hotarari pronuntate intr-un alt stat membru, certificatul eliberat in conformitate cu Anexa 1 a Regulamentului nr. 1215/2012 se notifica sau se comunica persoanei impotriva careia se solicita executarea inainte de prima masura de executare.

Refuzul executarii hotararii pronuntate intr-un stat membru

La cererea oricarei persoane interesate, recunoasterea sau executarea unei hotarari va fi refuzata:

(a) daca recunoasterea este vadit contrara ordinii publice a statului membru solicitat;

(b) in cazul in care hotararea a fost pronuntata in lipsa, daca actul de sesizare a instantei sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat paratului in timp util si intr-o maniera care sa ii permita acestuia sa isi pregateasca apararea, cu exceptia cazului in care paratul nu a introdus o actiune impotriva hotararii atunci cand a avut posibilitatea sa o faca;

(c) daca hotararea este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata intre aceleasi parti in statul membru solicitat;

(d) daca hotararea este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata anterior intr-un alt stat membru sau intr-un stat tert intre aceleasi parti intr-o actiune avand acelasi obiect si aceeasi cauza, cu conditia ca hotararea pronuntata anterior sa intruneasca conditiile necesare pentru a fi recunoscuta in statul membru solicitat; sau

(e) daca hotararea contravine capitolului II sectiunile 3, 4 sau 5 din Regulament, in masura in care paratul era detinatorul politei de asigurare, asiguratul, beneficiarul contractului de asigurare, partea vatamata, consumatorul sau angajatul; sau capitolului II sectiunea 6 din Regulament.

Cererea de refuz al executarii se depune la instanta pe care statul membru in cauza a comunicat-o Comisiei Europene iar instanta de judecata are obligatia de a se pronunta fara intarziere cu privire la cererea introdusa (art. 47 si art. 48 din Regulamentul nr. 1215/2012).

Partea care solicita refuzul executarii hotararii pronuntate intr-un alt stat membru nu are obligatia de a avea o adresa postala in statul membru solicitat.

De asemenea, partea respectiva nu are nici obligatia de a avea un reprezentant autorizat in statul membru solicitat.


 

Pentru mai multe detalii, asistenta sau reprezentare juridica puteti sa ne contactati la

office@loredanapopescu.ro

tel.+40.744.377.824

Posteaza o recenzie

Acest site foloseste cookie-uri. Navigand in continuare vă exprimati acordul pentru folosirea cookie-urilor. Politica de utilizare cookie
Am inteles